Ce înseamnă frazeologismul a îngrădi grădina. Cum să „împrejmuiești grădina” cel mai bine: idei și sfaturi de la practicanți. Grădina decorativă: idei și scheme

GRĂDINA LUI KOZLOVSKY: Reconstruirea reflectoarelor („Grădina” cu ghilimele) Autor: Kozlovsky Evgeny Le explic celorlalți că jocul de cuvinte a devenit posibil doar pentru că

De ce să îngrădiți o grădină?

• Si ce ai facut? Avrosimov a întrebat...
• Dar ce să vă spun, - a răspuns Arkadi Ivanovici, - dacă nu vă amintiți de fostul meu colonel. Dacă nu-l cunoști, de ce ar trebui să îngrădesc grădina?

B. Sh. Okudzhava. O înghițitură de libertate

Deci, de fapt, fac unii lingviști. Vorbind despre corelarea obișnuită a imaginii primare a cifrei de afaceri cu cuvântul grădină în sensul obișnuit pentru noi, N. T. Bukhareva notează: „Poate că, deoarece în limba rusă veche cuvântul goroditi însemna „închide” (Sreznevsky I, 555), iar cuvântul grădină a fost folosit V sens modern(Sreznevski II, 606)” (Buhareva 1983, 12). O astfel de posibilitate este admisă și de acei interpreți ai idiomaticii ruse care cred că gardul a fost format prin tăierea unui rând dintr-o zicală populară sau dintr-un cântec jucăuș care era deja cântat în secolul al XVIII-lea. :

Și care era grădina de îngrădit, Și ce era varza de plantat.

Rupându-se de acest context folcloric mai extins, expresia gard de grădină a început să ducă o viață independentă (Bulatov 1958: 56; Abramets 1968: 102). Această explicație, aparent, a fost inspirată din colecția lui M. I. Mikhelson, în care rândul nostru este dat tocmai ca parte a unei maxime detaliate: „De ce a fost necesar să îngrădim grădina, de ce a fost necesar să plantăm varză „despre munca inutilă” ” (Mikhelson 1901-19021, 338). Din contextul dat, este clar că această expresie a fost folosită în sfârşitul XIX-lea V. în discursul colocvial și jurnalismul rusesc:

„Cum s-a putut întâmpla ca Duma [Petersburg], după ce a adoptat proiectul „casei de amanet al orașului”, să-l respingă ea însăși, cât de curând problema a atins un punct esențial, adică banii [pentru a face un împrumut]? De ce a fost necesar să îngrădiți grădina și să plantați varză? (V. O. Mihnevici. Ieri și astăzi. - Știri, 1895, 12 mai, nr. 129).

Această explicație pare a fi destul de logică. La urma urmei, dacă grădina, adică terenul pentru cultivarea legumelor, este mică, atunci nu este nevoie să o închideți - daunele cauzate de iarbă sau furt sunt incomparabile cu costurile forței de muncă pentru construirea unui gard.

Cu toată logica unei astfel de înțelegeri, ea întâmpină o respingere puternică din partea unor etimologi. „Grădină - „gard, gard viu”, gard - „construiți, puneți” - așa comentează D. Rosenthal și C. Mikhalkevich la rândul nostru în dicționarul lor ruso-polonez de idiomuri (Rozental, Michałkiewicz 1974, 128). N. M. Shansky și coautorii săi ajung la o interpretare similară (Shansky 1985,112-113; KEF, 1979, nr. 5.92; Experience, 97).

Într-adevăr, cuvântul grădină din cele mai vechi timpuri avea și semnificația „gard, gard viu”, iar goroditi - „înființați un gard” (Sreznevsky 1, 555; II, 606; III, 75), iar primul cuvânt avea și forma oraș - gard - grădină. Iată unul dintre textele antice rusești, în care grădina este folosită în acest fel: „Ieșind din curte, așezat-o lângă grădină, Matei a spus tacos: apoi, domnule, grădina jumătății mele de curte” (1532). ). „Dacă ne întoarcem la limbajul popular”, scrie N. T. Buhareva, care a ajuns tocmai la a doua interpretare, „atunci un gard viu se numește grădină în el, iar o bucată de pământ pe care se cultivă legume are de obicei un nume specific: a legumicultor, plantă de varză, borage etc. Cel mai probabil, această unitate frazeologică a apărut din expresia literală a îngrădi o grădină, adică „a face un gard” ”(Bukhareva 1983, 12). Cercetătorul siberian confirmă acest lucru atât cu fraze dialectale precum „Grădinile sunt făcute din stâlpi” (Novosib.), cât și cu proverbe populare: O armată puternică este guvernator, iar închisoarea este o grădină; Pentru a înțelege cu adevăr cum să îngrădiți o grădină [ce blocați în timpul zilei, o vor îngrădi noaptea].

Pe care dintre aceste două versiuni o preferați? Care dintre ele se potrivește cel mai bine cu adevăratul „spirit și litera” a imaginii ei?

Să vedem dacă există deja un indiciu în însăși utilizarea unității frazeologice. După cum am văzut în mod repetat, deseori utilizarea este cea care păstrează urmele încărcăturii semantice originale.

Semnificația rânduielii de a îngrădi o grădină de legume - „a începe o afacere evident inutilă, care necesită multe probleme” - în sine nu sugerează un astfel de răspuns: atât îngrădirea unei grădini de legume, cât și construirea unui gard în anumite situații pot fi atât evident inutil și supărător. Un indiciu, aparent, poate fi luat din mediul tipic al cifrei noastre de afaceri. Este destul de ciudat și, în general, se potrivește în două cazuri. Prima este utilizarea sub forma unei întrebări (de obicei retorice) cu cuvintele pentru ce, de ce, la ce, pentru cine, de ce, merită din cauza asta, ce naiba, p .:

„Totuși, unii cititori ar putea spune: de când R. a fost îndepărtat, atunci de ce să îngrădi grădina, de ce să public toată povestea?” (Izvestia, 1975, nr. 43); „Probabil, o decizie atât de neașteptat de grăbită i-ar fi provocat un zâmbet insidios - de ce era o grădină de îngrădit! - dar ar fi plecat liniștită: îl convinsese pe bătrân ”(V. Popov. Și asta se numește zilele lucrătoare); „De ce răspândești panica aici?... Din cauza, atunci, grădina a fost împrejmuită? Pentru ce a fost răscoala? (M. A. Sholokhov. Don liniștit); „În film, Lipochka se dovedește a fi o tânără femeie interesantă, destul de prosperă și aranjată, nici măcar foarte întristată de ceea ce s-a întâmplat și destul de optimistă în ceea ce privește viitorul ei. Și se dovedește: de ce era, ca să zic așa, să îngrădești grădina, din cauza căreia să suferi și să te chinui, dacă totul a ieșit atât de bine ”(Leningr. Pravda, 1979, 7 august); „Râzi, Timofei Mikhalych! De ce dracu ar trebui, mă rog, să spun, apoi să îngrădesc grădina! Sev s-a terminat? ce voi face atunci cu pământul?” (N. Suhov. Cazacul).

Al doilea tip de contexte este, parcă, un răspuns la întrebări retorice puse de propoziții de primul tip. De aici introducerea lor în context cu ajutorul cuvintelor nu este nimic, nu este nevoie, nu este nimic, nu merită, nu este necesar, degeaba etc.:

„La început nu am înțeles absolut nimic și am început să citesc problema a doua oară, apoi a treia... „Erau 8 ferăstrău în magazin și erau de trei ori mai multe topoare” Ei bine, ei scriau pur și simplu că erau 24 de topoare... Nimic aici și îngrădiți grădina! (N. Nosov. Vitya Maleev la școală și acasă); „[Directorului] s-ar putea să nu-i placă că mașinile vor merge undeva din depozit... Și acum trebuie să ne uităm la sediu pentru a nu îngrădi grădina în zadar” (G. Matveev. Noul director); „Trebuiau clarificate în prealabil multe, așa ceva, fără de care nu merită să îngrădiți grădina” (D. A. Furmanov. Revoltă).

Practic nu există abateri de la aceste două tipuri de utilizare a cifrei de afaceri pentru a împrejmui grădina. Și chiar și atunci când nu există cuvinte familiare pentru el, cum ar fi de ce, de ce etc., acestea par să fie subînțelese:

„Iată, cred, un necinstit. Nu există nicio modalitate de a invita la restaurant sau, dacă nu sunt bani, măcar la cinema. Și împrejmuiește o astfel de grădină. Ei bine, bine, tu ești așa, și eu la fel ”(L. Izmailov. O astfel de modă).

Aici, însăși condamnarea eroinei a situației sugerează că, deși eroul „împrejește grădina”, nu era nevoie, nu era necesar.

Inutilitatea, „inutilitatea”, așadar, este principala dominantă semantică a cifrei noastre de afaceri. Ea este cea care, probabil, este, de asemenea, caracteristică procesului de „împrejmuire” a unui gard viu de grădină, care adesea nu este cel mai cele mai bune materiale- stalpi, tije, pari. În folclorul rus, acest motiv este subliniat destul de clar:

Aici sunt mize amuzante, fac o grădină.
(Cantec popular)
În câmpul nostru de grădină Adesea împrejmuit.
(chastushka)
A îngrădit grădina, a legat-o cu paie.
(chastushka)

În unele cazuri, materialul „de mâna a doua” din care „grădina este îngrădită” iese în prim-plan la fel de clar și lipsit de ambiguitate ca în motivarea expresiei cel puțin un ban pe duzină, cel puțin un ban de găti, sau la cel puțin poduri poduri de cineva, ceva. :

La naiba cu tine, că ești frumoasă, nu te prețuiesc, sunt un escroc al orașului Azgarod.
(satul Bolshoy Niz, regiunea Pskov)

O astfel de idee populară a unei grădini de gard viu explică pe deplin imaginea principală a expresiei gardului de grădină: unele afaceri sunt atât de banale încât nu merită să cheltuiești nici măcar materiale de valoare mică și forță de muncă care nu necesită abilitate specială.

În limba literară rusă, așa cum am văzut, sensul „gardului” în grădina substantivului a fost deja uitat. Cu toate acestea, nu a fost folosit doar în limba rusă veche, ci și păstrat de multe dintre dialectele noastre populare. „Șibanovtsy a îngrădit o grădină de pădure, într-un mod local, el a tăiat, încingând vitele și separând-o de câmpurile de cereale”, scrie V. Belov în Eve. Pentru un scriitor din sat, cuvântul Vologda osek „gard, gard” pare a fi mai local în comparație cu un alt sinonim, mai comun - o grădină de pădure. Într-adevăr, materialele „Dicționarului dialectelor populare rusești” arată că grădinile și grădinile de bucătărie sunt cunoscute aproape tuturor dialectelor noastre în acest sens (SRNG 22, 344-347). Este semnificativ faptul că numai pe teritoriul Principatului Vladimir-Suzdal acest cuvânt a desemnat odată 4 tipuri de garduri: un gard din stâlpi și țăruși (cum ar fi o palisadă); un gard din scânduri așezate vertical și etanș; un gard format din stâlpi orizontali atașați de stâlpi și tije împletite între acești stâlpi; un gard format din stâlpi orizontali atașați de țăruși sau stâlpi (Melnichenko 1974,111).

Nu mai puțin diverse sunt varietățile fonetice și morfologice ale acestui cuvânt: azgorod, zgorod, gorodina, oraș, gorodylovka, în afara orașului, gard, gard, gorodba ... Și aproape fiecare astfel de variantă fonetică sau morfologică poate fi folosită într-o combinație tautologică precum gard de grădină: teren. a îngrădi un oraș (azgorod, oraș), kirov. imprejmuit cu gradina, novg. gardă gorodba, Sib. a îngrădi zona rurală, coace. gard gard, gard gard, chiuvete, gard gard etc. Toate aceste combinații sunt termeni profesioniști particulari care se referă la aproximativ același proces - încadrarea unor loturi de teren cu un gard de stâlpi.

Această variabilitate pare a fi foarte importantă pentru a decide problema valorii primare a cifrei de afaceri. Este semnificativ faptul că atât în ​​limba rusă veche, cât și în dialectele populare, cele mai multe dintre aceste variante nu mai au semnificația dublă care este caracteristică cuvântului grădină de legume: ele servesc practic drept denumiri pentru un gard și nu o bucată de pământ pentru cultivarea legumelor. Prioritatea acestui sens în vorbirea populară este evidențiată și de zicale și proverbe populare precum copiii cresc pe câmp, fără grădină, adică „fără supraveghere” (Ural.); ca un câmp fără grădină „despre un om nebun, neceremonios” (Ural.); Hood muzhichishko, da grădină de legume; împrejmuire întocmai gardul de vaci până la grădină - „vorbește prostii”; A trăi adevărul (cu dreptate) este ca și cum ai construi o grădină: ceea ce îngrădizi ziua, ei îl vor marca noaptea (ce îngrădi ziua, ei îl vor îngrădi noaptea).

Nu se poate spune însă că sensul secundar nu a avut nicio influență asupra dezvoltării cifrei noastre de afaceri. La urma urmei, așa cum am menționat mai sus, grădina deja în limba rusă veche avea și semnificația „un teren pentru cultivarea legumelor”. Este, de asemenea, caracteristic scrisului de afaceri rus din Evul Mediu. „În granturi, jante, hotar, scrisori de schimb, unde se raportează despre delimitarea terenurilor, despre limitele posesiunilor, cuvântul grădină există în 2 sensuri, uneori greu de diferențiat”, afirmă corect Yu. I. Chaikina. Primul sens în astfel de documente este „ceea ce este împrejmuit”, al doilea este „un gard într-un câmp în jurul terenului arabil” (Chaykina 1975, 92-93).

Simbioza, nediferențierea acestor două sensuri, de fapt, este o moștenire a trecutului îndepărtat, pentru ceilalți ruși. garduri, grindină, gradigsh și grădină de bucătărie și cuvântul grădină s-ar putea înlocui reciproc. Pentru a clarifica semnificațiile, au fost folosite chiar și expresiile gard de grădină și gard de legume (Varik 1978, 104-105). Paralelismul semantic „loc închis” - „gard, gard viu” este un fenomen străvechi, cunoscut atât în ​​greacă, cât și în latină, și în limbile europene moderne (de exemplu, germană și franceză). Acest lucru este de înțeles: însăși logica de a proteja livezi, câmpuri, livezi și vii (apropo, cuvântul struguri însemna inițial „loc închis pentru cultivarea strugurilor”) i-a făcut să le numească „loc închis”.

Dualitatea cuvântului grădină, aparent, nu numai că a devenit motivul popularității sale în limbile rusă, ucraineană și belarusă, dar a condus și expresia noastră la o anumită separare semantică de modelul de fraze repetate din care a crescut. Este curios aici să comparăm albul. agarod garadzit „începe niște afaceri supărătoare” și acel garadzit „vorbește prostii, inventează”, unde pluta este „gard” (cf. omom, baraj). Dacă prima cifră de afaceri este slavă de est (cf. orașul ucrainean al gorodității, gorozhu goro-dumu), atunci a doua este pur belarusă. Marea antichitate și „gamă” areală a expresiei agarod garadzits, aparent, îl obligă pe cercetătorul frazeologiei belaruse I. Ya. Lepeshev să o descifreze nu pe baza temelor agricole, ci pe baza temelor de „apărare”: „a face o structură defensivă din pământ și bușteni”. Exemplele de mai sus din folosirea dialectului infirmă în mod convingător această versiune, întorcându-ne la crearea pașnică a gardurilor în jurul câmpurilor, pășunilor și grădinilor de legume.

Corespondența belarusă ne face însă să ne amintim sensul verbului gorodit - „a vorbi prostii”, „a spune ceva frivol”. Ce legătură are cu cifra de afaceri a gardului de grădină?

Probabil destul de aproape. „Discursul gol și absurd se apropie de țesut ... - a scris A. A. Potebnya, - țesut, podea. pleść „a vorbi lent, absurd, fals”, corb, tamb. a rătăci „vorbește prostii” ... cel mai agitat „a minți” este, probabil, și wattle, în legătură cu gardurile și gardurile de wattle ”(Potebnya 1914, 109). Această observație a unui lingvist binecunoscut este confirmată și de vorbirea populară, în care, împreună cu sintagma socrul, se scrie wattle și gard wattle. Mai mult decât atât, acesta din urmă în dialectele Kursk are atât sensul profesional de „țesut un gard din tufiș”, cât și la figurat - „bârfă”, „vorbește prostii”. Cifra de afaceri pentru prostii de gard, înregistrată în dialectele Ryazan și Vologda cu sensul „a vorbi prostii”, este similară. Bredki sunt crenguțe și scoarță de salcie, salcie și alți copaci care au fost folosiți pentru țesut coșuri, tuesks, pantofi de bast. Verbele a țese și gard s-au dezvoltat, așadar, în paralel de la un sens direct la unul figurat și au dat naștere la o întreagă gamă de sintagme frazeologice stabile: țese un gard, țese o țesătură, țese cuvinte, țese bârfă, nonsens gard, țese bobine. . După ce au dobândit un sunet metaforic, au început să se combine cu cuvintele în sens general„prostii, absurditate” (Vakurov 1983, 122 - 126). O serie de substantive, cu care verbul to fence este acum combinat în sens figurat, sunt foarte deschise: a fence nonsens, a fence nonsens, a fence nonsens, a fence nonsens... În astfel de combinații, acest verb nu mai are chiar și un indiciu de „împrejmuire” originală a oricărui spațiu cu gard.

Vorbirea populară păstrează însă cu grijă această bază semantică. Este caracteristic că în dialecte expresia noastră caracterizează tocmai vorbirea absurdă, și nu o afacere inutil de supărătoare: Sib. grădină a gard „a îngrădi prostii, a duce prostii”, „a începe o afacere inutilă”; yarosl. a îngrădi orașul „a vorbi prostii” (cf. yarosl. a îngrădi „a pune un gard, gard viu”); vultur orașe pentru a îngrădi „bârfă”, „rău de făcut ceva”. mier de asemenea smoală, mușchi cu mlaștină la gard, strânge mușchi dintr-o mlaștină „vorbește mult, de obicei ceva frivol, vorbește prostii”, spune el, ca și cum ar țese un gard de vaci; whip wattle - astăzi este ziua ta; alb (turov.) plutirea plutei fără kolkou, plesturile poșetei fără fundățele „vorbesc prostii, prostii” și orașul (plesturile) plutei fără kolkou „vorbesc prostii”, etc.

Semnificația „prostii de gard, vorbește prostii” în combinațiile verbului la gard și dialectale ale acestui verb cu substantive grădină; gorodina, gorodushki etc. arată că expresia noastră s-a dezvoltat în ambele linii: „închideți o bucată de pământ cu un gard” - „adunați ceva de puțină valoare” și „faceți o afacere inutil de supărătoare” - > „vorbește prostii deliberate, prostii ." În limbajul literar, rândul de a îngrădi grădina a fost însă fixat într-un alt sens, familiar nouă. Și această consolidare, poate, era legată tocmai de vechea bifurcare semantică a substantivului grădină. Combinate, aceste semnificații au creat o asociere stabilă a cifrei de afaceri cu o activitate în mod deliberat excesivă: nu este nevoie să îngrădiți, să închideți o bucată de pământ unde cresc legumele și să construiți o grădină cu gard. Accentuarea negativă a expresiei este asociată cu colorarea disprețuitoare evaluativă a verbului to fence, care a crescut și în măruntaiele sale. Repetarea tulpinii rădăcinii, atât de comună în vorbirea populară rusă, sporește și mai mult expresia acestei cifre de afaceri, care ne reamintește tuturor că este evident inutil să îngrădim necazurile și nenorocirile cu garduri de orice tip.

0 Mulți oameni folosesc culori strălucitoare în vorbirea lor expresii figurativeși cuvinte care sunt concepute pentru a concentra atenția interlocutorilor asupra unui anumit moment sau problemă. Mai mult, uneori, vorbitorul însuși poate să nu înțeleagă sensul profund al unei anumite fraze, deoarece le folosește încă din copilărie, fără a-și lua osteneala să apeleze la origini și să le afle adevăratul sens. O problemă similară nu i-a ocolit pe creatorii acestui site și am decis, în măsura posibilităților și nevoilor noastre, să publicăm transcrieri ale proverbelor populare în cercul nostru și cuvinte înaripate pentru ca oricine să-și poată înțelege cu ușurință și pur și simplu originea.. Astăzi ne vom îndrepta privirea către o frază simplă, aceasta Grădină la gard ce înseamnă și care este sensul ascuns aici vei învăța puțin mai jos.
Cu toate acestea, înainte de a continua, vreau neapărat să vă arăt câteva dintre publicațiile noastre populare pe tema proverbelor și a unităților frazeologice. De exemplu, ce înseamnă Pleacă cu nasul; cum să înțelegi Fă un prost; sensul expresiei Creiere de pulbere; ce înseamnă să lovești un nerv etc.
Deci hai sa continuam Gard de grădină, adică? Această frază constă din două cuvinte, cred că primul nu trebuie descifrat, dar despre al doilea se poate spune ce înseamnă " construi ceva”, „pune un gard / gard”, „vorbește prostii".

Grădină la gard- așa spun ei când cineva începe o afacere nereușită și foarte supărătoare care nu merită efortul depus pentru ea.

Tolya, că ești mereu agitat și tam-tam de grădină, hai să stăm jos și să ne gândim la toate.

Marina, ei bine, despre ce vorbești, hai să angajăm mai bine profesioniști, vor lipi rapid tapetul pe noi.

Să vedem mai întâi apartamentul, altfel vom începe să îngrădim grădina din timp, când încă nimic nu este clar.

Grădină la gard- uneori această expresie este folosită atunci când vor să arate că interlocutorul lor vorbește complet prostii și prostii.

În loc să invite o fată la o cafenea, mi-a trecut peste urechi toată seara, a îngrădit grădina.

În timpul nostru, oricine cumpără un teren pentru el însuși încearcă imediat să îl închidă cu un gard, dar în antichitate acest lucru nu era în întregime adevărat, ci mai degrabă cu acuratețe și invers. Gardul este ridicat pentru a-și proteja pământul de vandali și pentru a salva legumele și fructele plantate. Cu toate acestea, în Rusia țaristă, în sate era atât de sărăcie încât gardul în sine era de mare valoare. Mai mult, era mult mai scumpă decât toată varza și morcovii pe care țăranii le plantau pe parcela lor. Prin urmare, un astfel de gard a fost demontat rapid și, ca urmare, s-a întâmplat ca proprietarul să-și piardă nu numai legumele, ci și o mare parte din gardul său. Prin urmare, vecinii au râs de bărbatul care a început să-și închidă pământul, pentru că au înțeles perfect că aceasta este o afacere goală și nu merită osteneala și cheltuiala cheltuită cu ea. Mai mult, acest proverb a avut și o continuare, despre care puțini oameni știu acum, iar versiunea completă suna așa - " de ce a fost necesar să îngrădim grădina, de ce să plantezi cartofi". După aceea, vreau doar să adaug - " încă călca în picioare și duce departe".

După ce ați citit acest articol informativ, ați învățat ce înseamnă a îngrădi grădina, iar acum nu veți intra într-o fundătură dacă auziți din nou această frază în vorbirea de zi cu zi.